Capitolul 23

1. Pavel s-a uitat ţintă la sobor şi a zis: „Fraţilor, eu^* am vieţuit cu toată curăţia cugetului meu înaintea lui יהוה YaHWeH, pînă în ziua aceasta…”

^*Fap. 24:16; 1Cor. 4:4; 2Cor. 1:12; 2Cor. 4:2; 2Tim. 1:3; Evr. 13:18

2. Marele preot Anania a poruncit celor ce stăteau lîngă el să-l^* lovească peste gură.

^*1Împ. 22:24; Ier. 20:2; Ioan 18:22

3. Atunci Pavel i-a zis: „Te va bate יהוה YaHWeH, perete văruit! Tu şezi să mă judeci după Lege, şi porunceşti^* să mă lovească, împotriva Legii!”

^*Lev. 19:35; Deut. 25:1, 2; Ioan 7:51

4. Cei ce stăteau lîngă el, i-au zis: „Îţi baţi joc de marele preot al lui יהוה YaHWeH?”
5. Şi Pavel a zis: „N-am^* ştiut, fraţilor, că este marele preot; căci este scris: „Pe^** mai marele norodului tău să nu-l grăieşti de rău.”

^*Fap. 24:17. ^**Exod. 22:28; Ecl. 10:20; 2Pet. 2:10; Iuda 1:8

6. Pavel, ca unul care ştia că o parte din adunare erau saduchei, iar alta farisei, a strigat în plin sobor: „Fraţilor, eu^* sunt fariseu, fiu de fariseu; din pricina nădejdii^** în învierea morţilor sunt dat în judecată.”

^*Fap. 26:5; Filip. 3:5. ^**Fap. 24:15, 21; Fap. 26:6; Fap. 28:20

7. Cînd a zis vorbele acestea, s-a stîrnit o neînţelegere între farisei şi saduchei, şi adunarea s-a dezbinat.
8. Căci^* saducheii zic că nu este înviere, nici înger, nici duh, pe cînd fariseii le mărturisesc pe amîndouă.

^*Mat. 22:23; Mar. 12:18; Luc. 20:27

9. S-a făcut o mare zarvă; şi cîţiva cărturari din partida fariseilor, s-au sculat în picioare, au început o ceartă aprinsă şi au zis: „Noi nu găsim nicio^* vină în omul acesta; dar dacă^** i-a vorbit un duh sau un înger^♦…?”

^*Fap. 25:25; Fap. 26:31. ^**Fap. 22:7, 17, 18. ^♦Fap. 5:39

10. Fiindcă gîlceava creştea, căpitanul se temea ca Pavel să nu fie rupt în bucăţi de ei. De aceea a poruncit ostaşilor să se coboare să-l smulgă din mijlocul lor şi să-l ducă în cetăţuie.
11. În^* noaptea următoare, יהושע Yașua S-a arătat lui Pavel şi i-a zis: „Îndrăzneşte, Pavele; căci, după cum ai mărturisit despre Mine în Ierusalim, tot aşa trebuie să mărturiseşti şi în Roma.”                         

     ^*Fap. 18:9; Fap. 27:23, 24

Pavel este dus la Cezareea

12. La ziuă, iudeii au^* uneltit şi s-au legat cu blestem că nu vor mînca, nici nu vor bea, pînă nu vor omorî pe Pavel.

^*Fap. 23:21, 30; Fap. 25:3

13. Cei ce făcuseră legămîntul acesta erau mai mulţi de patruzeci.
14. Ei s-au dus la preoţii cei mai de seamă şi la bătrîni şi le-au zis: „Noi ne-am legat cu mare blestem să nu gustăm nimic pînă nu vom omorî pe Pavel.
15. Acum, dar, voi, împreună cu soborul, daţi de ştire căpitanului şi rugaţi-l să-l aducă mîine jos, înaintea voastră, ca şi cum aţi vrea să-i cercetaţi pricina mai cu de-amănuntul; şi, pînă să ajungă el, noi suntem gata să-l omorîm.”
16. Fiul surorii lui Pavel a auzit de această cursă, s-a dus în cetăţuie şi a spus lui Pavel.
17. Pavel a chemat pe unul din sutaşi şi a zis: „Du pe tinerelul acesta la căpitan, căci are să-i spună ceva.”
18. Sutaşul a luat pe tînăr cu el, l-a dus la căpitan şi a zis: „Pavel cel întemniţat m-a chemat şi m-a rugat să aduc la tine pe acest tinerel, care are să-ţi spună ceva.”
19. Căpitanul l-a apucat de mînă, l-a luat deoparte şi l-a întrebat: „Ce ai să-mi spui?”
20. El a răspuns: „Iudeii^* s-au sfătuit să te roage să aduci mîine pe Pavel înaintea soborului, ca şi cum ai avea să-l cercetezi mai cu de-amănuntul.

^*Fap. 23:12

21. Tu să nu-i asculţi, pentru că mai mulţi de patruzeci dintre ei îl pîndesc şi s-au legat cu blestem să nu mănînce şi să nu bea nimic pînă nu-l vor omorî; acum stau gata şi n-aşteaptă decît făgăduinţa ta.”
22. Căpitanul a lăsat pe tinerel să plece şi i-a poruncit să nu spună nimănui că i-a descoperit aceste lucruri.
23. În urmă, a chemat pe doi sutaşi şi le-a zis: „La ceasul al treilea din noapte, să aveţi gata două sute de ostaşi, şaptezeci de călăreţi şi două sute de suliţari, ca să meargă pînă la Cezareea.”
24. Le-a poruncit să aducă şi dobitoace pentru Pavel, ca să-l pună călare şi să-l ducă sănătos şi teafăr la dregătorul Felix.
25. Lui Felix i-a scris o scrisoare cu următorul cuprins:
26. „Claudius Lisias către preaalesul dregător Felix: Plecăciune!
27. Acest^* om pe care l-au prins iudeii era să fie omorît de ei; şi eu m-am dus repede cu ostaşi şi l-am scos din mîna lor, căci am aflat că este roman.

^*Fap. 21:33; Fap. 24:7

28. Am^* vrut să aflu pricina pentru care-l pîrau, şi l-am adus înaintea soborului lor.              

     ^*Fap. 22:30

29. Am găsit că era pîrît pentru^* lucruri privitoare la Legea lor, dar^** că nu săvîrşise nicio nelegiuire care să fie vrednică de moarte sau de lanţuri.

^*Fap. 18:15; Fap. 25:19. ^**Fap. 26:31

30. Mi s-a dat^* însă de ştire că iudeii îl pîndesc ca să-l omoare; l-am trimis îndată la tine şi am făcut cunoscut^** şi celor ce-l învinuiesc să-ţi spună ţie ce au împotriva lui. Fii sănătos.”

^*Fap. 23:20. ^**Fap. 24:8; Fap. 25:6

31. Ostaşii, după porunca pe care o primiseră, au luat pe Pavel şi l-au dus noaptea pînă la Antipatrida.
32. A doua zi, au lăsat pe călăreţi să-şi urmeze drumul înainte cu el, iar ei s-au întors în cetăţuie.
33. Ajunşi în Cezareea, călăreţii au dat scrisoarea în mîna dregătorului şi au adus pe Pavel înaintea lui.
34. Dregătorul, după ce a citit scrisoarea, a întrebat din ce ţinut este Pavel. Cînd a aflat că este din Cilicia^*,                                                

     ^*Fap. 21:39

35. „Te^* voi asculta”, a zis el, „cînd vor veni pîrîşii tăi.” Şi a poruncit să fie păzit în palatul^** lui Irod.

^*Fap. 24:1, 10; Fap. 25:16. ^**Mat. 27:27