Capitolul 28

 

Trei luni în insula Malta

1. După ce am scăpat de primejdie, am aflat că ostrovul^* se chema Malta.            

    ^*Fap. 27:26

2. Păgînii^* ne-au arătat o bunăvoinţă puţin obişnuită; ne-au primit pe toţi la un foc mare, pe care-l aprinseseră din pricină că ploua şi se lăsase un frig mare.

^*Rom. 1:14; 1Cor. 14:11; Col. 3:11

3. Pavel strînsese o grămadă de mărăcini şi-i pusese pe foc; o năpîrcă a ieşit afară din pricina căldurii şi s-a lipit de mîna lui.
4. Păgînii, cînd au văzut năpîrca spînzurată de mîna lui, au zis unii către alţii: „Cu adevărat omul acesta este un ucigaş, căci „Dreptatea” nu vrea să-l lase să trăiască, măcar că a fost scăpat din mare.”
5. Pavel a scuturat năpîrca în foc şi n-a simţit niciun rău.
6. Oamenii aceia se aşteptau să-l vadă umflîndu-se sau căzînd deodată mort; dar, după ce au aşteptat mult şi au văzut că nu i se întîmplă niciun^* rău, şi-au schimbat părerea şi ziceau^** că este un zeu.

^*Mar. 16:18; Luc. 10:19. ^**Fap. 14:11

Vindecarea tatălui lui Publius

7. În împrejurimi erau moşiile mai marelui ostrovului, numit Publius. El ne-a primit şi ne-a ospătat cu cea mai mare bunăvoinţă trei zile.
8. Tatăl lui Publius zăcea atunci în pat, bolnav de friguri şi de urdinare. Pavel s-a dus la el, s-a rugat,^* a pus^** mîinile peste el şi l-a vindecat.

^*Iac. 5:14, 15. ^**Mar. 6:5; Mar. 7:32; Mar. 16:18; Luc. 4:40; Fap. 19:11, 12; 1Cor. 12:9, 28

9. Atunci au venit şi ceilalţi bolnavi din ostrovul acela şi au fost vindecaţi.
10. Ni s-a dat mare cinste^*; şi, la plecarea noastră cu corabia, ne-au dat tot ce ne trebuia pentru drum.

^*Mat. 15:6; 1Tim. 5:17

Sosirea la Roma

11. După o şedere de trei luni, am pornit cu o corabie din Alexandria care iernase în ostrov şi care purta semnul Dioscurilor.
12. Am ajuns la Siracusa şi am rămas acolo trei zile.
13. De acolo, am mers înainte pe lîngă coastă şi am venit la Regio; iar a doua zi, fiindcă sufla vîntul de miazăzi, după două zile am venit la Puzole,
14. unde am dat peste nişte fraţi care ne-au rugat să mai rămînem şapte zile cu ei. Şi aşa am ajuns la Roma.
15. Din Roma ne-au ieşit înainte, pînă în „Forul lui Apiu” şi pînă la „Cele trei cîrciumi”, fraţii care auziseră despre noi. Cînd i-a văzut Pavel, a mulţumit lui יהוה YaHWeH şi s-a îmbărbătat.

16. Cînd am ajuns la Roma, sutaşul a dat pe cei întemniţaţi căpitanului străjerilor palatului, iar lui^* Pavel i s-a îngăduit să rămînă într-un loc deosebit, cu un ostaş care-l păzea.

    ^*Fap. 24:25; Fap. 27:3

Pavel propovăduieşte la Roma

17. După trei zile, Pavel a chemat pe mai marii iudeilor; şi, cînd s-au adunat, le-a zis: „Fraţilor, fără să fi făcut^* ceva împotriva norodului sau obiceiurilor părinţilor noştri, am^** fost băgat la închisoare în Ierusalim, şi de acolo am fost dat în mîinile romanilor.

^*Fap. 24:12, 13; Fap. 25:8. ^**Fap. 21:33

18. După ce m-au supus la cercetare^*, ei aveau de gînd să-mi dea drumul, pentru că nu era în mine nicio vină vrednică de moarte.

^*Fap. 22:24; Fap. 24:10; Fap. 25:8; Fap. 26:31

19. Dar iudeii s-au împotrivit, şi am^* fost silit să cer să fiu judecat de cezar, fără să am de altfel niciun gînd să pîrăsc neamul meu.              

     ^*Fap. 25:11

20. De aceea, v-am chemat să vă văd şi să vorbesc cu voi; căci din pricina^* nădejdii lui Israel port eu acest^** lanţ.”

^*Fap. 26:6, 7. ^**Fap. 26:29; Efes. 3:1; Efes. 4:1; Efes. 6:20; 2Tim. 1:16; 2Tim. 2:9; Filim. 1:10, 13

21. Ei i-au răspuns: „Noi n-am primit din Iudeea nicio scrisoare cu privire la tine şi n-a venit aici niciun frate care să fi spus sau să fi vorbit ceva rău despre tine.
22. Dar am vrea să auzim părerea ta, pentru că ştim că partida aceasta pretutindeni stîrneşte^* împotrivire.”

^*Luc. 2:34; Fap. 24:5, 14; 1Pet. 2:12; 1Pet. 4:14

23. I-au hotărît o zi şi au venit mai mulţi la locuinţa lui. Pavel le-a vestit^* Împărăţia lui יהוה YaHWeH, le-a adus dovezi şi a căutat să-i încredinţeze, prin^** Legea dată prin Moise şi prin Proroci, despre lucrurile privitoare la יהושע Yașua. Vorbirea ţinea de dimineaţa pînă seara.

^*Luc. 24:27; Fap. 17:3; Fap. 19:8. ^**Fap. 26:6, 22

24. Unii^* au crezut ce le spunea el, iar alţii n-au crezut.

^*Fap. 14, 4; Fap. 17:4; Fap. 19:9

25. Fiindcă ei au plecat acasă în neînţelegere unii cu alţii, Pavel n-a adăugat decît aceste vorbe:

„Bine a spus Duhul Sfînt prin prorocul Isaia către părinţii voştri,
26. cînd a zis: „Du-te^* la poporul acesta şi zi-i: „Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; cu

ochii voştri veţi privi, şi nu veţi vedea.

^*Isa. 6:9; Ier. 5:21; Ezec. 12:2; Mat. 13:14, 15; Mar. 4:12; Luc. 8:10; Ioan 12:40; Rom. 11:8

27. Căci inima acestui norod s-a împietrit; ei aud greu cu urechile, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la יהוה YaHWeH, şi să-i vindec.”
28. Să ştiţi, dar, că Mîntuirea aceasta a lui יהוה YaHWeH a fost trimisă păgînilor^*, şi o vor asculta.”

     ^*Mat. 21:41, 43; Fap. 13:46, 47; Fap. 18:6; Fap. 22:21; Fap.    26:17, 18; Rom. 11:11

29. Cînd a zis aceste vorbe, iudeii au plecat, vorbind cu aprindere între ei.

Pavel stă şi propovăduieşte doi ani la Roma

30. Pavel a rămas doi ani întregi într-o casă pe

care o luase cu chirie. Primea pe toţi care veneau să-l vadă,
31. propovăduia^* Împărăţia lui  יהוה YaHWeH şi învăţa pe oameni, cu toată îndrăzneala şi fără nicio piedică, cele privitoare la Stăpînul יהושע Yașua haMaşiya.