Capitolul 6
יהושע Yașua la Nazaret – Necredinţa locuitorilor
1. יהושע Yașua a* plecat de acolo şi S-a dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El.
*Mat. 13:54; Luc. 4:16
2. Cînd a venit ziua de Șabat, a început să înveţe pe norod în sinagogă. Mulţi, cînd Îl auzeau, se mirau şi ziceau: „De* unde are El aceste lucruri? Ce fel de înţelepciune este aceasta care I-a fost dată? Şi cum se fac astfel de minuni prin mîinile Lui?
*Ioan 6:42
3. Nu este Acesta tîmplarul, feciorul lui Miriam, fratele* lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sunt surorile Lui aici între noi?” Şi găseau** o pricină de poticnire în El.
*Mat. 12:46; Gal. 1:19. **Mat. 11:6
4. Dar יהושע Yașua le-a zis: „Un proroc nu* este dispreţuit decît în patria Lui, între rudele Lui şi în casa Lui.”
*Mat. 13:57; Ioan 4:44
5. N-a* putut să facă nicio minune acolo, ci doar Şi-a pus mîinile peste cîţiva bolnavi şi i-a vindecat.
*Gen. 19:22; Gen. 32:25; Mat. 13:58; Mar. 9:23
Trimiterea celor doisprezece
6. Şi Se* mira de necredinţa lor. יהושע Yașua străbătea** satele dimprejur şi învăţa pe norod.
*Isa. 59:16. **Mat. 9:35; Luc. 13:22
7. Atunci* a chemat la Sine pe cei doisprezece şi a început să-i trimită doi cîte doi, dîndu-le putere asupra duhurilor necurate.
*Mat. 10:1; Mar. 3:13, 14; Luc. 9:1
8. Le-a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum decît un toiag; să n-aibă nici pîine, nici traistă, nici bani de aramă la brîu;
9. să* se încalţe cu sandale şi să nu se îmbrace cu două haine.
*Fap. 12:8
10. Apoi* le-a zis: „În orice casă veţi intra să rămîneţi acolo pînă veţi pleca din locul acela.
*Mat. 10:11; Luc. 9:4; Luc. 10:7, 8
11. Şi*, dacă în vreun loc nu vă vor primi şi nu vă vor asculta, să plecaţi de acolo şi să scuturaţi** îndată praful de sub picioarele voastre, ca mărturie pentru ei. Adevărat vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru pămîntul Sodomei şi Gomorei decît pentru cetatea aceea.”
*Mat. 10:14; Luc. 10:10. **Fap. 13:51; Fap. 18:6
12. Ucenicii au plecat şi au propovăduit pocăinţa.
13. Scoteau mulţi draci şi* ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi şi-i vindecau.
*Iac. 5:14
Moartea lui Ioan Botezătorul
14. Împăratul Irod a auzit* vorbindu-se despre יהושע Yașua, al cărui Nume ajunsese vestit; şi a zis: „Ioan Botezătorul a înviat din morţi, şi de aceea lucrează aceste puteri prin El.”
*Mat. 14:1; Luc. 9:7
15. Alţii* ziceau: „Este Ilie.” Iar alţii ziceau: „Este un proroc ca unul din proroci.”
*Mat. 16:14; Mar. 8:28
16. Dar* Irod, cînd a auzit lucrul acesta, zicea: „Ioan acela, căruia i-am tăiat capul, a înviat din morţi.”
*Mat. 14:2; Luc. 3:19
17. Căci Irod însuşi trimisese să prindă pe Ioan şi-l legase în temniţă, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip, pentru că o luase de nevastă.
18. Şi Ioan zicea lui Irod: „Nu-ţi* este îngăduit să ţii pe nevasta fratelui tău!”
*Lev. 18:16; Lev. 20:21
19. Irodiada avea necaz pe Ioan şi voia să-l omoare. Dar nu putea,
20. căci Irod se temea* de Ioan, fiindcă îl ştia om neprihănit şi sfînt; îl ocrotea şi, cînd îl auzea, de multe ori stătea în cumpănă, neştiind ce să facă;
şi-l asculta cu plăcere.
*Mat. 14:5; Mat. 21:26
21. Totuşi* a venit o zi cu bun prilej, cînd Irod îşi prăznuia ziua** naşterii şi a dat un ospăţ oaspeţilor săi, mai marilor oştii şi fruntaşilor Galileii.
*Mat. 14:6. **Gen. 40:20
22. Fata Irodiadei a intrat la ospăţ, a jucat şi a plăcut lui Irod şi oaspeţilor lui. Împăratul a zis fetei: „Cere-mi orice vrei, şi-ţi voi da.”
23. Apoi a adăugat cu jurămînt: „Orice*-mi vei cere, îţi voi da, fie şi jumătate din împărăţia mea.”
*Est. 5:3, 6; Est. 7:2
24. Fata a ieşit afară şi a zis mamei sale: „Ce să cer?” Şi mama sa i-a răspuns: „Capul lui Ioan Botezătorul.”
25. Ea s-a grăbit să vină îndată la împărat şi i-a făcut următoarea cerere: „Vreau să-mi dai îndată, într-o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul.”
26. Împăratul* s-a întristat foarte mult; dar, din pricina jurămintelor sale şi din pricina oaspeţilor, n-a vrut să zică nu.
*Mat. 14:9
27. A trimis îndată un ostaş de pază, cu porunca de a aduce capul lui Ioan Botezătorul. Ostaşul de pază s-a dus şi a tăiat capul lui Ioan în temniţă,
28. l-a adus pe o farfurie, l-a dat fetei, şi fata l-a dat mamei sale.
29. Ucenicii lui Ioan, cînd au auzit acest lucru, au venit de i-au ridicat trupul şi l-au pus într-un mormînt.
Înmulţirea pîinilor
30. Apostolii* s-au adunat la יהושע Yașua şi I-au spus tot ce făcuseră şi tot ce învăţaseră pe oameni.
*Luc. 9:10
31. יהושע Yașua* le-a zis: „Veniţi singuri la o parte, într-un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin.” Căci erau** mulţi care veneau şi se duceau, şi ei n-aveau vreme nici să mănînce.
*Mat. 14:13. **Mar. 3:20
32. Au* plecat, dar, cu corabia, ca să se ducă într-un loc pustiu, la o parte.
*Mat. 14:13
33. Oamenii i-au văzut plecînd şi i-au cunoscut; au alergat pe jos din toate cetăţile şi au venit înaintea lor în locul în care se duceau ei.
34. Cînd* a ieşit din corabie, יהושע Yașua a văzut mult norod; şi I s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca nişte oi care n-aveau păstor; şi a** început să-i înveţe multe lucruri.
*Mat. 9:36; Mat. 14:14. **Luc. 9:11
35. Fiindcă* ziua era pe sfîrşite, ucenicii s-au apropiat de El şi I-au zis: „Locul acesta este pustiu, şi ziua este pe sfîrşite.
*Mat. 14:15; Luc. 9:12
36. Dă-le drumul să se ducă în cătunele şi satele dimprejur ca să-şi cumpere pîine, fiindcă n-au ce mînca.”
37. „Daţi-le voi să mănînce”, le-a răspuns יהושע Yașua. Dar ei I-au zis: „Oare* să ne ducem să cumpărăm pîini de două sute de lei şi să le dăm să mănînce?”
*Num. 11:13, 22; 2Împ. 4:43
38. Şi El i-a întrebat: „Cîte pîini aveţi? Duceţi-vă de vedeţi.” S-au dus de au văzut cîte pîini au şi au răspuns: „Cinci* şi doi peşti.”
*Mat. 14:17; Luc. 9:13; Ioan 6:9; Mat. 15:34; Mar. 8:5
39. Atunci le-a poruncit să-i aşeze pe toţi, cete-cete, pe iarba verde.
40. Şi au şezut jos în cete de cîte o sută şi de cîte cincizeci.
41. El a luat cele cinci pîini şi cei doi peşti. Şi-a ridicat ochii spre cer şi a rostit binecuvîntarea*. Apoi a frînt pîinile şi le-a dat ucenicilor, ca ei să le împartă norodului. Asemenea şi cei doi peşti i-a împărţit la toţi.
*1Sam. 9:13; Mat. 26:26
42. Au mîncat toţi şi s-au săturat;
43. şi au ridicat douăsprezece coşuri pline cu firimituri de pîine şi cu ce mai rămăsese din peşti.
44. Cei ce mîncaseră pîinile erau cinci mii de bărbaţi.
יהושע Yașua umblă pe mare
45. Îndată*, יהושע Yașua a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida. În timpul acesta, El avea să dea drumul norodului.
*Mat. 14:22; Ioan 6:17
46. După ce Şi-a luat rămas bun de la norod, S-a dus pe munte ca să Se roage.
47. Cînd* s-a înserat, corabia era în mijlocul mării, iar יהושע Yașua era singur pe ţărm.
*Mat. 14:23; Ioan 6:16, 17
48. A văzut pe ucenici că se necăjesc cu vîslirea, căci vîntul le era împotrivă. Şi, într-a patra strajă din noapte, a mers la ei, umblînd pe mare, şi voia* să treacă pe lîngă ei.
*Luc. 24:28
49. Cînd L-au văzut ei umblînd pe mare, li s-a părut că este o nălucă, şi au ţipat;
50. pentru că toţi L-au văzut şi s-au înspăimîntat. יהושע Yașua a vorbit îndată cu ei şi le-a zis: „Îndrăzniţi, Eu sunt, nu vă temeţi!”
51. Apoi S-a suit la ei în corabie, şi a stat vîntul. Ei au rămas uimiţi şi înmărmuriţi,
52. căci nu* înţeleseseră minunea cu pîinile, fiindcă le era inima** împietrită.
*Mar. 8:17, 18. **Mar. 3:5; Mar. 16:14
Vindecări la Ghenezaret
53. După* ce au trecut marea, au venit în ţinutul Ghenezaretului şi au tras la mal.
*Mat. 14:34
54. Cînd au ieşit din corabie, oamenii au cunoscut îndată pe יהושע Yașua ,
55. au alergat prin toate împrejurimile şi au început să aducă pe bolnavi în paturi, pretutindeni pe unde se auzea că era El.
56. Oriunde intra El, în sate, în cetăţi sau în cătune, puneau pe bolnavi pe pieţe şi-L rugau să le dea voie doar* să se atingă de poalele hainei Lui. Şi toţi cîţi se atingeau de El erau tămăduiţi.
*Mat. 9:20; Mar. 5:27, 28; Fap. 19, 12