Scriptura Editia Numele Sfinte

Capitolul 31

 

Plecarea lui Iacov în Canaan

1. Iacov a auzit vorbele fiilor lui Laban, care ziceau: „Iacov a luat tot ce era al tatălui nostru şi cu averea tatălui nostru şi-a agonisit el toată bogăţia* aceasta.”

*Ps. 49:16

2. Iacov s-a uitat şi la faţa* lui Laban; şi iată că ea nu mai** era ca înainte.

*Gen. 4:5. **Deut. 28:54

3. Atunci יהוה YaHWeH a zis lui Iacov: „Întoarce-te* în ţara părinţilor tăi şi în locul tău de naştere; şi Eu voi fi cu tine.”

*Gen. 28:15, 20, 21; Gen. 32:9

4. Iacov a trimis de a chemat pe Rahela şi pe Lea la cîmp, la turma lui.
5. El le-a zis: „După faţa tatălui vostru, văd* bine că el nu mai este ca înainte; dar Eylohim al tatălui meu a fost** cu mine.

*Gen. 31:2. **Gen. 31:3

6. Voi însevă ştiţi* că am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea.

*Gen. 31:38-41; Gen. 30:29

7. Şi tatăl vostru m-a înşelat: de zece* ori mi-a schimbat** simbria; dar יהוה YaHWeH nu i-a îngăduit să mă păgubească.

*Gen. 31:41. **Num. 14:22; Neem. 4:12; Iov 19:3; Zah. 8:23. Gen. 20:6; Ps. 105:14

8. Ci cînd zicea el: „Mieii pestriţi* să fie simbria ta”, toate oile făceau miei pestriţi. Şi cînd zicea: „Mieii bălţaţi să fie simbria ta”, toate oile făceau miei bălţaţi.

*Gen. 30:32

9. יהוה YaHWeH a luat astfel* toată turma tatălui vostru şi mi-a dat-o mie.

*Gen. 31:1, 16

10. Pe vremea cînd se înfierbîntau oile, eu am ridicat ochii şi am văzut în vis că ţapii şi berbecii care săreau pe capre şi pe oi erau bălţaţi, pestriţi şi seini.
11. Şi Îngerul* lui יהוה YaHWeH mi-a zis în vis: „Iacove!” „Iată-mă”, am răspuns eu.

*Gen. 48:16

12. El a zis: „Ridică ochii şi priveşte: toţi ţapii şi berbecii care sar pe capre şi pe oi sunt bălţaţi, pestriţi şi seini; căci am văzut* tot ce ţi-a făcut Laban.

*Exod. 3:7

13. Eu sunt יהוה YaHWeH Eylohim din Betel, unde* ai uns un stîlp de aducere aminte, unde Mi-ai făcut o juruinţă. Acum, scoală-te**, ieşi din ţara aceasta şi întoarce-te în ţara ta de naştere.”

*Gen. 28:18, 19, 20. **Gen. 31:3; Gen. 32:9

14. Rahela şi Lea au răspuns şi i-au zis: „Mai avem noi oare parte* şi moştenire în casa tatălui nostru?

*Gen. 2:24

15. Nu suntem noi oare privite de el ca nişte străine, fiindcă ne-a* vîndut şi ne-a mîncat şi banii?

*Gen. 29:15, 27

16. Toată bogăţia pe care a luat-o יהוה YaHWeH de la tatăl nostru este a noastră şi a copiilor noştri. Fă acum tot ce ţi-a spus יהוה YaHWeH.”
17. Iacov s-a sculat şi a pus pe copiii şi nevestele sale călare pe cămile.
18. Şi-a luat toată turma şi toate averile pe care le avea: turma pe care o agonisise în Padan-Aram; şi a plecat la tatăl său, Isaac, în ţara Canaan.

19. Pe cînd Laban se dusese să-şi tundă oile, Rahela a furat idolii* tatălui său;

*Gen. 35:2

20. şi Iacov a înşelat pe Laban, arameul, căci nu l-a înştiinţat de fuga sa.
21. A fugit astfel cu tot ce avea; s-a sculat, a trecut Rîula* şi s-a îndreptat spre muntele Galaad.

aEufrat

*Gen. 46:28; 2Împ. 12:17; Luc. 9:51, 53

Urmărirea lui Iacov de către Laban

22. A treia zi, au dat de veste lui Laban că Iacov a fugit.
23. Laban a luat cu el pe fraţii săi*, l-a urmărit cale de şapte zile şi l-a ajuns la muntele Galaad.

*Gen. 13:8

24. Dar יהוה YaHWeH S-a arătat noaptea în vis* lui Laban, arameul, şi i-a zis: „Fereşte-te să spui o vorbă** rea lui Iacov!”

*Gen. 20:3; Iov 33:15; Mat. 1:20. **Gen. 24:50

25. Laban a ajuns, dar, pe Iacov. Iacov îşi întinsese cortul pe munte; Laban şi-a întins şi el cortul, cu fraţii lui, pe muntele Galaad.
26. Atunci Laban a zis lui Iacov: „Ce-ai făcut? Pentru ce m-ai înşelat şi mi-ai luat fetele* ca pe nişte roabe luate cu sabia?           

    *1Sam. 30:2

27. Pentru ce ai fugit pe ascuns, m-ai înşelat şi nu mi-ai dat de ştire? Te-aş fi lăsat să pleci în mijlocul veseliei şi al cîntecelor, în sunet de timpane şi lăută.
28. Nu mi-ai îngăduit nici măcar să-mi sărut* nepoţii şi fetele! Ca un nebun** ai lucrat.

*Gen. 31:55; Rut 1:9, 14; 1Împ. 19:20; Fap. 20:37. **1Sam. 13:13; 2Cron. 16:9

29. Mîna mea este destul de tare ca să vă fac rău; dar Eylohim al* tatălui vostru mi-a zis în noaptea trecută**: „Fereşte-te să spui o vorbă rea lui Iacov!”

*Gen. 31:53; Gen. 28:13. **Gen. 31:24

30. Dar acum, odată ce ai plecat, pentru că te topeşti de dor după casa tatălui tău, de ce mi-ai furat* dumnezeii mei?”

*Gen. 31:19; Jud. 18:24

31. Drept răspuns, Iacov a zis lui Laban: „Am fugit fiindcă-mi era frică, gîndindu-mă că poate îmi vei lua înapoi fetele tale.
32. Dar să piară* acela la care îţi vei găsi dumnezeii tăi! În faţa fraţilor noştri, cercetează şi vezi ce-i la mine din ale tale şi ia-ţi-l.” Iacov nu ştia că Rahela îi furase.

*Gen. 44:9

33. Laban a intrat în cortul lui Iacov, în cortul Leii, în cortul celor două roabe şi n-a găsit nimic. A ieşit din cortul Leii şi a intrat în cortul Rahelei.
34. Rahela luase idolii, îi pusese sub samarul cămilei şi şezuse deasupra. Laban a scotocit tot cortul, dar n-a găsit nimic.
35. Ea a zis tatălui său: „stăpînul  meu, să nu te superi dacă nu mă pot scula* înaintea ta; căci mi-a venit rînduiala femeilor.” A căutat peste tot, dar n-a găsit idolii.

*Exod. 20:12; Lev. 19:32

36. Iacov s-a mîniat şi a certat pe Laban. A luat din nou cuvîntul şi i-a zis: „Care este nelegiuirea mea şi care este păcatul meu de mă urmăreşti cu atîta înverşunare?
37. Mi-ai scormonit toate lucrurile, şi ce ai găsit din lucrurile din casa ta? Scoate-le aici înaintea fraţilor mei şi fraţilor tăi, ca să judece ei între noi amîndoi!
38. Iată, am stat la tine douăzeci de ani; oile şi caprele nu ţi s-au stîrpit şi n-am mîncat berbeci din turma ta.
39. Nu ţi-am adus acasă vite sfîşiate* de fiare: eu însumi te-am despăgubit pentru ele; îmi cereai înapoi** ce mi se fura ziua sau ce mi se fura noaptea.

*Exod. 22:10, etc.. **Exod. 22:12

40. Ziua mă topeam de căldură, iar noaptea mă prăpădeam de frig şi-mi fugea somnul de pe ochi.
41. Iată, douăzeci de ani am stat în casa ta, ţi-am slujit* paisprezece ani pentru cele două fete ale tale şi şase ani pentru turma ta şi de zece ori mi-ai schimbat** simbria.

*Gen. 29:27, 28. **Gen. 31:7

42. Dacă n-aş fi avut* cu mine pe יהוה YaHWeH Eylohim al tatălui meu, pe Eylohim al lui Avraam, pe Acela de care se teme** Isaac, mi-ai fi dat drumul acum cu mîinile goale. Dar יהוה YaHWeH Eylohim a văzut suferinţa mea şi osteneala mîinilor mele şi ieri noapte a rostit♦♦ judecata.”

*Ps. 124:1, 2. **Gen. 31:53; Isa. 8:13. Gen. 29:32; Exod. 3:7. ♦♦1Cron. 12:17; Iuda 1:9

43. Drept răspuns, Laban a zis lui Iacov: „Fiicele acestea sunt fiicele mele, copiii aceştia sunt copiii mei, turma aceasta este turma mea şi tot ce vezi este al meu. Şi ce pot face eu azi pentru fiicele mele, sau pentru copiii lor, pe care i-au născut?

44. Vino să facem amîndoi un legămînt*, şi legămîntul acesta să slujească de mărturie** între mine şi tine!”

*Gen. 26:28. **Ios. 24:27

45. Iacov a luat* o piatră şi a pus-o ca stîlp de aducere aminte.

*Gen. 28:18

46. Iacov a zis fraţilor săi: „Strîngeţi pietre.” Ei au strîns pietre şi au făcut o movilă; şi au mîncat acolo pe movilă.
47. Laban a numit-o Iegar-Sahadutaa şi Iacov a numit-o Galedb

aSau: Movila mărturiei
bSau: Movila mărturiei

48. Laban a zis: „Movila* aceasta să slujească azi de mărturie între mine şi tine!” De aceea i-au pus numele Galed.

*Ios. 24:27

49. Se mai numeşte şi Miţpaa* pentru că Laban a zis: „יהוה YaHWeH să vegheze asupra mea şi asupra ta cînd ne vom pierde din vedere unul pe altul.

aSau: Veghere

*Jud. 11:29; 1Sam. 7:5

50. Dacă vei asupri pe fetele mele şi dacă vei mai lua şi alte neveste afară de fetele mele, ia bine seama că nu un om va fi cu noi, ci יהוה YaHWeH va fi martor între mine şi tine.”
51. Laban a zis lui Iacov: „Iată movila aceasta şi iată stîlpul acesta, pe care l-am ridicat între mine şi tine.
52. Movila aceasta să fie martoră şi stîlpul acesta să fie martor că nici eu nu voi trece la tine peste movila aceasta şi nici tu nu vei trece la mine peste movila aceasta şi peste stîlpul acesta, ca să ne facem rău.
53. Eylohim al lui Avraam şi al lui Nahor, Eylohim al tatălui lor să judece* între noi.” Iacov a jurat** pe Acela de care se temea Isaac.

*Gen. 16:5. **Gen. 21:23. Gen. 31:42

54. Iacov a adus o jertfă pe munte şi a poftit pe fraţii lui să mănînce; ei au mîncat şi au rămas toată noaptea pe munte.

55. Laban s-a sculat dis-de-dimineaţă, şi-a sărutat nepoţii şi fetele şi i-a binecuvîntat*. Apoi a plecat şi s-a întors** la locuinţa lui.

*Gen. 28:1. **Gen. 18:33; Gen. 30:25

 

Căutare site

© 2014 Toate drepturile rezervate.